Institutul de Chimie

  • Romanian
  • English

Moldova are nevoie de o administrare mai bună a calității apei

Recent, la editura Germană Springer sub redacția acad., prof., Gheorghe Duca a fost publicată  cartea “Managementul calitatii apelor in Republica Moldova” (Management of Water Quality in Moldova, Gh.Duca Ed., Springer, 2014, 241p.).  

Este o publicație inedită, care abordează căile de asigurare  și tratare a  apelor. Cartea este un rezultat al muncii unui colectiv de cercetători din cîteva institute  și universități în cadrul programului de stat  ștințific consacrat calității apei.

În carte se arată, că RM  se confruntă serios cu problema calitatii apei. Ingrasamintele chimice, haldele de gunoi industriale  și  menajere au infectat pinza de apa freatica, pina la mai multe straturi adincime.
 Sistemele de alimentare cu apa au o calitate proasta, inlocuirea lor se realizează foarte lent.

 Republica Moldova se impune prin calități neobișnuite față de alte state în privinţa modalităţii de formare a resurselor de apă. Apele de suprafaţă, excluzând r. Nistru şi r. Prut, sunt formate exclusiv în perimetrul ţării. Apele subterane, corespunzător condiţiilor geologice, sunt formate şi menţinute integral numai în cadrul Republicii Moldova. Acest fapt definește condiţiile specifice de utilizare și de management durabil al resursei. Deşi Republica Moldova dispune de rezerve de apă, în prezent ţara se confruntă cu un şir de probleme.

În contextual rezolvării multiplelor probleme se propune o nouă concepție de aprovizionare cu apă din riurile Nistru și Prut cu alimentarea centralizată de apă  prin intermediului a trei zone: Nord, Centru și Sud.

Resursele de apă actualmente disponibile în Republica Moldova pot fi estimate la 7,1 k m3/an. Rezerva de apă pentru un locuitor constituie cca 1,7 mii m3 pe an. La un 1 km2 de teritoriu revin 211,0 mii m3, incluzând volumul de apă din râurile de frontieră, şi doar 38,9 mii m3 apă – din cea locală.

Reţeaua hidrografică a Republicii Moldova este reprezentată prin 3621 râuri şi pâraie (7 - cu lungimea de peste 100 km, 247 - peste 10 km), 57 de lacuri (suprafaţa oglinzii apei de 62,2 km2) şi circa 3000 bazine artificiale de apă. Lungimea sumară a râurilor depăşeşte 16 000 km. R. Nistru, bazinul hidrografic al căruia constituie 57% din teritoriul ţării, este cu un debit anual de cca 10 km3. Râul Prut, bazinul căruia constituie 24% din teritoriu ţării are un debit anual de cca 2,4 km3.

Cele mai mari lacuri naturale sunt situate pe cursul râului Prut (Beleu - 6,26 km2, Dracele - 2,65 km2 , Rotunda - 2,08 km2, La Fontan - 1,16 km2), râului Nistru (Bâc - 3,72 km2, Roş - 1,6 km2,  Nistru Vechi - 1,86 km2). Cele mai mari lacuri de acumulare artificiale sunt Costeşti-Stânca - pe râul Prut (735 mln.m3) şi Dubăsari - pe r. Nistru (277,4 mln.m3).

Populaţia rurală din Republica Moldova, care constituie cca 40% din populația totală, se alimentează cu apă din straturile subterane. Rezervele acestor ape de adâncime constituind în total 3173 mii m3/zi, conform calculului efectuat  ajung pentru o perioadă de 25 ani. Rezervele apelor freatice până în prezent nu sunt calculate, dar s-a constatat că se utilizează zilnic cca 50 mii m3 apă freatică.

Cercetările denotă că cota probelor neconforme cerinţelor igienice după indicatorii sanitaro-chimici a constituit 40,3% , inclusiv în apa r. Nistru – 19,3% şi 24,5% în apa r. Prut.

Apa râurilor mici, care este folosită de către populaţie pentru irigare şi în scopuri de recreare, este destul de poluată. Ponderea probelor neconforme cerinţelor igienice după indicii sanitaro-chimici a constituit 50,0–56,5%, iar după indicii sanitaro-microbiologici între 37,1 şi 47,1% .

Normal 0 false false false RU X-NONE X-NONE /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Обычная таблица"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin:0cm; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Cambria","serif"; mso-ascii-font-family:Cambria; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-hansi-font-family:Cambria; mso-hansi-theme-font:minor-latin;}
 
Membru corespondent Todor Lupascu