Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Secţia Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii a AŞM, Institutul de Chimie al AŞM, Vă aduce la cunoştinţă că la 20 decembrie 2010 se împlinesc 70 de ani din ziua naşterii şi 49 de ani de activitate ştiinţifică, ştiinţifico-organizatorică şi didactică a eminentului savant Constantin Turtă, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, doctor habilitat în chimie, profesor universitar, laureat al Premiului de Stat în domeniul ştiinţei şi tehnicii (2004), al Premiului Prezidiului AŞM (1995), distins cu ordinul Republicii Moldova “Gloria Muncii” (1996), diploma de recunoştinţă a AŞM (2000), medalia num. Gheorghii gradul IV “Golden Fortune” al Academiei Internaţionale de Reiting al Popularităţii (2004), medalia “60 ani ai AŞM” (2006), medalia num. “L.A. Ciugaev” al Institutului de Chimie Generală şi Anorganică al Academiei de Ştiinţe din Federaţia Rusă (2005). Este membru al asambleei Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM); Consiliului Ştiinţific al Institutului de Chimie al AŞM; Consiliului Ştiinţific al Institutului Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, FR; comisiei de expertiză pe chimie a Consiliului Naţional de Acreditare şi Atestare a R.Moldova; comisiei de expertiză (a proiectelor) a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică; presedinte al Consiliului Ştiintific Specializat DH 05-02.00.01-02 din cadrul Institutului de Chimie al AŞM pentru decernarea titlurilor şiintifice de doctor si doctor habilitat in chimie.
Şedinţa solemnă a Consiliului Ştiinţific al Institutului de Chimie al AŞM consacrată jubiliarului va avea loc la 20 decembrie 2010, ora 14 00, în sala de şedinţe a Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a AŞM, (str.Academiei, nr.5)
Program
1. Membrul corespondent Constantin Turtă – savant notoriu, consecvent, ambiţios, nonconformist.
Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, academician Gh. Duca
Vice-preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, academician T. Furdui
Directorul Institutului de Chimie, doctor habilitat în chimie, profesor T. Lupaşcu
2.Un pioner al Spectroscopiei Mössbauer în Republica Moldova.
Seful catedrei Chimie anorganică şi fizica a facultaţii de Chimie şi Tehnologie chimică al USM
Membru corespondent A. Gulea
Propector pentru ştiinţă a USM doctor habilitat, profesor universitar M. Revenco
3. Retrospectiva rezultatelor ştiinţifice
Membru corespondent C.Turtă
4. Cuvinte de omagiere
Mesaje la adresa:
R.Moldova, Chişinău, str. Academiei 3,
MD-2028
Institutul de Chimie al AŞM
Tel: (373-22) 72 54 90
Fax: (373-22) 73 99 54
e-mail: [email protected]
Curriculum vitae
Născut la 20 decembrie 1940 în com. Buciuşca, raionul Rezina;
1946-1950- elev al şcolii primare din com. Buciuşca;
1950-1956- elev al şcolii medii moldoveneşti din or. Rezina;
1956-1961- student la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de chimie;
1961–1964- cercetător ştiinţific inferior la o unitate ştiinţifică militară a Ministerului Apărării în cadrul ex-URSS (u/m 61469);
1964–1966- asistent la catedra de chimie generală a Institutului Politehnic din Chişinău;
1966–1970- doctorand al Institutului de Chimie al Academiei de Ştiinţe din Moldova şi la Institutul de Fizică Chimică al Academiei de Ştiinţe din URSS (Moscova);
1970-1971- laborant superior la Institutul de Chimie al AŞM;
1971-1975- cercetător ştiinţific inferior la Institutul de Chimie al AŞM;
1975-1988- cercetător ştiinţific superior la Institutul de Chimie al AŞM;
1988-2009, 2010-prezent şef al laboratorului de chimie bioanorganică al Institutului de Chimie al AŞM
2010–prezent- director adjunct al centrului “Chimie Fizică şi Nanocompozite”
2000–2004 – secretar ştiinţific general al Academiei de Ştiinţe din Moldova.
· chimia combinaţiilor coordinative;
· efecte dinamice în combinaţiile coordinative mono- şi polinucleare ale fierului (tranziţie de spin, delocalizare dinamică de electroni, trecere de fază);
· complecşi fiziologic activi, modele ale metalproteinelor;
· efectul Mossbauer şi aplicaţiile lui în chimie.
Dintre rezultatele ştiinţifice obţinute se pot evidenţia:
· elaborarea metodelor de sinteză a carboxilaţilor homo- şi heteronucleari de tip (d)n, (f-)n, (d-d’)n , (d-f)n, (d-ns2, f-ns2)n, inclusiv celor cu valenţă mixtă şi determinarea structurii lor;
· elucidarea particularităţilor tranziţiei de spin la combinaţiile coordinative ale Fe(III) şi posibilităţile chimice de modificare ale lor;
· pentru prima dată s-a demonstrat posibilitatea de a sintetiza carboxilaţi ai fierului tetranucleari cu fragmentele {Fe4O2}, {Fe3LnO2} şi s-a propus o metodă nouă de artibuire a spectrelor Mossbauer parţiale ionilor de fier cu diferite înconjurări apropiate în moleculă. Au fost propuse procedee effective de sinteză a unui set de carboxi-clusteri homo- şi heteropolinucleari ce conţin fragmentele: {Fe3LnO2 ,“butterfly”}, {Mn10Ln2; Mn12O12; Mn12-nFenO16, unde n=1-4}. Proprietăţi de magneţi moleculari au fost depistaţi la complecsul cu fragmentul {Mn12-n FenO16} (Tc = 4 - 6 K) şi la complecşii cu fragmentele {Fe3LnO2, Ln=Tb,Dy,Ho} (Tc = 1.5 K);
· a fost propusă o metodă originală de examinare a transferului intermolecular de electroni în complecşii fierului cu valenţa mixtă, utilizând proprietăţile izotopilor;