Direcția științifică
Sinteza, structura si proprieţatile substanţelor noi polifuncţionale; procese tehnologice pentru tratarea mediului ambiant
Institutul de Chimie a fost fondat în 1959 în baza sectoarelor de Chimie Organică, Chimie Anorganică şi laboratorului de Chimie Analitică ale filialei din Moldova a Academiei de Ştiinţe a URSS.
Baza direcţiilor ştiinţifice ale Institutului a fost pusă de cunoscuţii savanţi, membri ai Academiei, fondatori ai unor şcoli ştiinţifice în Moldova: A.V. Ablov (1905-1978) - şcoala de chimie a compuşilor coordinativi; G. V. Lazurievski (1906-1987) - şcoala de chimie organică şi bioorganică, Iu. S. Lealicov (1909-1976) - şcoala polarografică din Moldova, organizator şi conducător al cercetărilor în domeniul metodelor fizico-chimice de analiză.
Ulterior au fost create şcoli ştiinţifice noi: сhimie cuantică – condusă de academicianul I. Bersuker; сhimie organica, bioorganica, chimie a compuşilor naturali şi fiziologic activi - condusă de academicianul P. Vlad; сhimie a compuşilor coordinativi, macrociclici şi supramoleculari - condusă de academicianul N. Gărbălău; chimie ecologică – condusă de academicianul Gheorghe Duca; сhimie bioanorganică - condusă de către academicianul C. Turtă; chimia adsorbanţilor - condusa de către academicianul T. Lupaşcu.
Potenţialul ştiinţific:
Potenţialul ştiinţific al Institutului constituie: 91 cercetători ştiinţifici, inclusiv - 3 membri titulari ai A.Ş.M., 1 membru corespondent, 12 doctori habilitaţi şi 45 doctori în chimie.
Se dedică celei de-a 70-cea aniversări de la formarea Academiei de Stiinte a Moldovei
Descoperirea academicianului Isaac Bersuker
Studiind problema influenței structurii electronice a moleculelor și cristalelor asupra configurației și dinamicii mișcării nucleelor, acad., prof. la Institutul de Chimie al Academiei de Științe a Moldovei Isaac Bersuker a descoperit efectul scindării de tunel a nivelelor energetice ale sistemelor poliatomice în stare de degenerare.
Descoperirea a fost examinată și aprobată în zece dintre cele mai avansate institute de cercetări științifice, precum și în Secțiile și Prezidiul Academiei de Științe a fostei URSS și înregistrată în anul 1978 în Registrul de Stat al URSS cu numărul 202.
Descoperirea poartă un caracter fundamental - a fost identificat un nou tip de mișcare în unele molecule și cristale, așa-numita "mișcare pulsantă" – în unele condiții specifice moleculele sau centrele atomice din cristale sunt supuse unor deformări spontane, cu o frecvență relativ înaltă. Ca rezultat, unele substanțe capătă proprietăți fizice și chimice noi, specifice.
Prin caracterul său fundamental, descoperirea acad. Isaac Bersuker deschide noi direcții de investigație științifică, servind drept temelie pentru căutarea noilor materiale și noilor proprietăți ale substanțelor.
Descoperirea academicianului Isaac Bersuker stă la baza înțelegerii originii proprietăților specifice ale materialelor și mecanismelor proceselor fizice, chimice și biologice. În literatura de specialitate, cercetările din acest domeniu sunt grupate sub numele comun de efectul Jahn-Teller, descoperirea fiind o parte importantă a acestuia.
Cu privire la ”aplicarea practică” a unor descoperiri fundamentale de genul acesteia – toate inovațiile științifice, căutarea noilor materiale și a noilor aplicații se bazează pe asemenea descoperiri.
Exemple de creare a noilor materiale pe baza descoperirii:
- A fost demonstrat, că în molecule și cristale în prezența unor "mișcări pulsante", pronosticate pe baza descoperirii, unele proprietăți sunt îmbunătățite la scară gigantică. De exemplu, în cristalul titanatului de bariu BaTiO3 constanta dielectrică crește de mii de ori. O creștere similară este prognozată pentru flexoelectricitate (apariția sarcinilor și a curentului electric sub influența deformărilor) și pentru stricțiunea electrică. Toate aceste noi, necunoscute anterior proprietăți ale substanței, depistate pe baza descoperirii, sunt confirmate de datele experimentale, servind în calitate de fundament pentru căutarea noilor materiale.
- Au fost identificate molecule și cristale cu proprietăti magnetice-dielectrice bistabile, de exemplu, CuF3, LiCuO2. Aceste sisteme pot comuta proprietățile de la dielectric la magnetism sub acțiunea unei influențe externe, ceea ce este important pentru elementele de memorie.
- Pentru cristale de tip АВО3 (de ex. BiFeO3) cu structura perovskitului au fost formulate condițiile, în care pot coexista proprietățile feroelectrice si magnetice, supranumite "materiale multiferroice", de interes deosebit pentru aplicații în electronică.
Exemplu din biologie:
Pe baza descoperirii se poate accede spre întelegerea micromecanismelor mișcărilor moleculare, ceea ce permite dezvăluirea mecanismelor proceselor biologice. De exemplu, se demonstrează, cum deplasarea atomului de fier din planul inelului porfirinic în hemoglobină în absența oxigenului și revenirea acestuia în plan la oxigenare (similar unei"mișcare pulsante") inițiază unele tranziții conformaționale, care explică funcționarea acestuia.
Descoperirea acad. Isaak Bersuker este inclusă în zeci de monografii în capitolele dedicate efectului Jahn-Teller și este studiată în toate universitățile de prestigiu din lume. Autorul a publicat peste 400 de cercetări originale, care au fost citate de circa 10.000 de ori.
Dioximații metalelor de tranziție – ”sufletul” cercetării savantului Antonie Ablov
Reacția Vlad - o descoperire în chimia compușilor naturali
Academicianul Gheorghe Duca - complecși cu transfer parțial de sarcină în procese de oxido-reducere